{"id":184,"date":"2020-04-29T19:51:51","date_gmt":"2020-04-29T19:51:51","guid":{"rendered":"http:\/\/temeswar-timisoara.net\/?p=184"},"modified":"2020-10-29T14:42:19","modified_gmt":"2020-10-29T14:42:19","slug":"numele-cladirile-si-statuile-din-piata-libertatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/?p=184&lang=ro","title":{"rendered":"Numele, cl\u0103dirile \u0219i statuile din Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"\n

Imagini vechi \u0219i noi, \u00eempreuna cu tabelul cronologic, informeaz\u0103 despre istoricul pie\u021bei.
Datele cronologice referitoare la Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii provin \u00een principal din lucrarea lui Richard Weber \u201eCronica Timi\u0219oarei\u201c.

\u00cen decursul timpului Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii \u0219i-a schimbat de mai multe ori numele:

1758 – Parade Platz [Opri\u0219] – Pia\u021ba Paradelor
1801 – Prinz Eugen Platz – Pia\u021ba Printul Eugen
1848 – Szabadsagter – Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii
1900 – Jen\u00f6 Herczeg ter – Pia\u021ba Printul Eugen
1921 – Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii

1720<\/strong>
13 august:
C\u0103lug\u0103rii franciscani bosniaci ridic\u0103 \u00een pia\u021ba din fata bisericii lor un monument \u00een cinstea lui Johannes von Nepomuk, venerat ca sf\u00e2nt. Este o statuie din gresie, care din 2013 se afla \u00een fata bisericii Milenium in Cartierul Fabric.

1727<\/strong>
\u00cen acest an \u00een Pia\u021ba Paradelor, se gaseste deja Casa Comandantului (Casa Generalatului, comandamentului diviziei).
\"\"
\"\"


1731<\/strong>
24 decembrie: \u00centr-un cadru festiv se pune piatra de temelie a prim\u0103riei germane.

\u00cen Pia\u021ba Paradelor se construiser\u0103 deja:
– Casa Comandantului (Casa Generalatului, comandamentului diviziei)
– Cl\u0103direa principal\u0103 de paz\u0103 (mai t\u00e2rziu Banca Italian\u0103).

1735<\/strong>
este data \u00een func\u021biune prim\u0103ria. Ast\u0103zi este cunoscuta sub numele de Prim\u0103ria Veche.
\"\"
\"\"


1736<\/strong>
\u00cen 21 aprilie prin\u021bul Eugen de Savoia moare la Viena.

\u00cen Pia\u021ba Paradelor, Episcopul Falkenstein sfin\u021be\u0219te Biserica franciscanilor bosniaci, \u00een subsolul c\u0103reia se afla o cripta.
\"\"


1744<\/strong>
Pe funda\u021biile unei vechi moschei \u00eencepe construc\u021bia cazinoului militar, finalizat abia \u00een 1773.

1756<\/strong>
29 mai: Sfin\u021birea Coloanei Mariei (Monumentul Maria-Nepomuk, numit \u0219i Coloana Ciumei) \u00een Pia\u021ba Paradei. (Brandeisz: Statuia Maria).

Coloana Mariei este sculptat\u0103 \u00een gresie, \u00een stil baroc \u0219i este unul dintre cele mai valoroase monumente de arta din Timi\u0219oara. A fost finan\u021bata de asocia\u021bia “Fr\u0103\u021bia Nepomucen\u021bei, drept recuno\u0219tin\u021b\u0103 nem\u0103rginita pentru eliberarea din epidemia de cium\u0103\u2026\u201d.
Comandata \u00een 1750 la mae\u0219trii vienezi Wasserburger \u0219i Blim pentru pre\u021bul a 1189 guldeni \u0219i plasata \u00een anii 1753-1756 \u00een fata Prim\u0103riei Vechi, pe locul unde din 1721 fusese statuia lui Nepomuk.
Se presupune c\u0103 aceast\u0103 lucrare artistic\u0103 vine din atelierul marelui sculptor vienez Raphael Donner.
\"\"


1788<\/strong>
Biserica franciscanilor bosniaci devine Biserica Piarist\u0103.

1839<\/strong>
13 aprilie: ajunge pentru prima data un Daguerreotipist (fotograf) pe nume Philipp Dombeck la Timi\u0219oara – Pia\u021ba Paradelor.

1848<\/strong>
18 martie: redenumirea str\u0103zilor \u0219i a pie\u021belor, care au primit nume maghiare. Paradeplatz (Prinz-Eugen-Platz) se va numi Szabadsagter (Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii).

19 martie: Pia\u021ba Paradelor g\u0103zduie\u0219te o mare adunare popular\u0103, prezidat\u0103 de primarul Johann Nepomuk Preyer. Se ia decizia \u00eenfiin\u021b\u0103rii unei G\u0103rzi Na\u021bionale. Fiii cet\u0103\u021benilor germani se \u00eenroleaz\u0103 \u00een Garda Na\u021bional\u0103, iar purtarea de cocarde devine uzual\u0103.

1852<\/strong>
15 iunie: \u00cemp\u0103ratul Franz Iosif I pune \u00een Pia\u021ba Paradelor piatra de temelie a monumentului consacrat comemor\u0103rii ap\u0103r\u0103rii eroice a cet\u0103\u021bii \u00een timpul asediului din 1849. \u00cemp\u0103ratul depune urm\u0103toarul memorandum \u00een piatra de temelie:
“Pentru a da armatei mele o nou\u0103 dovad\u0103 a aprecierii \u0219i recuno\u0219tin\u021bei pentru faptele sale glorioase, spre permanenta amintire a ap\u0103r\u0103rii eroice a Cet\u0103\u021bii Timi\u0219oarei \u00een timpul celor o sut\u0103 patruzeci \u0219i patru de zile de asediu \u0219i a memorabilei b\u0103t\u0103lii din 9 august 1849, am ordonat ridicarea unui monument ve\u0219nic \u00een acest ora\u0219. Prezenta mea ast\u0103zi aici, \u00eemi ofer\u0103 ocazia foarte \u00eembucur\u0103toare de a pune piatra de temelie a acestui monument. Execu\u021bia se confirma \u00een prezenta mea”.
\"\"


1853<\/strong>
17 ianuarie: inaugurarea festiv\u0103 a \u201cMonumentului \u00een memoria ap\u0103r\u0103rii eroice a cet\u0103\u021bii \u00een timpul asediului din 1849 (Monumentul Fidelit\u0103\u021bii)” \u00een Pia\u021ba Paradelor.

Monumentul este proiectat \u0219i executat de arhitectul \u0219i pietrarul vienez Joseph Andreas Kranner (* 13.06.1801 Praga + 20.10.1871 Viena) \u00een stil neo-gotic. Are o \u00een\u0103l\u021bime de 20 de metri. Dintr-un piedestal \u00een forma de cetate, \u00een jurul c\u0103ruia se \u00eencol\u0103cesc mon\u0219tri fantastici simboliz\u00e2nd viciile care \u00een timpul ocupa\u021biei nu au g\u0103sit calea de a p\u0103trunde \u00een cetate, se ridica al doilea piedestal cu 4 turnuri la colturi, ca baza pentru figurile alegorice ale sculptorului vienez Josef Max: onoarea, supunerea, vigilenta \u0219i sacrificiul. Din aceast\u0103 construc\u021bie se ridic\u0103 un baldachin, sus\u021binut de patru st\u00e2lpi sub\u021biri, av\u00e2nd \u00een mijloc statuia fidelit\u0103\u021bii, figura unei femei tinere, \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 cheile cet\u0103\u021bii, p\u0103zite cu loialitate. Deasupra baldachinului se ridic\u0103 acoper\u0103m\u00e2ntul bogat ornamentat, \u00eencheiat cu o floare dubla, iar \u00een partea frontala se afla stema imperial\u0103. Dedesubtul statuii se g\u0103se\u0219te urm\u0103toarea dedica\u021bie: “Franz Iosif I. ap\u0103r\u0103torilor eroici ai cet\u0103\u021bii Temesvar \u00een anul 1849”.

20 februarie: Deoarece locul pentru \u201eMonumentul Fidelit\u0103\u021bii\u201c, a fost stabilit \u00een centrul Pie\u021bei Paradelor, Coloana Maria-Nepomuk, numit\u0103 \u0219i Coloana Ciumei a trebuit s\u0103 fie mutata \u00eentr-un alt loc.
\"\"
\"\"


1903<\/strong>
Se hot\u0103r\u0103\u0219te ca \u00een viitor, pia\u021ba de p\u0103s\u0103ri de curte \u0219i de specialit\u0103\u021bi (de degustat) sa fie mutate din Pia\u021ba Paradelor \u00een Pia\u021ba Lossonczy (Pia\u021ba Unirii\/Domului).

1906<\/strong>
\u00cen partea estic\u0103 este finalizat Palatul B\u0103ncii Agrare, proiectat de Martin Gemeinhardt.

1911<\/strong>
Vechea Biserica Piarista este demolata din cauza deterior\u0103rii avansate.

1912<\/strong>
Pe locul vechii Biserici Piariste se va ridica Palatul B\u0103ncii de Credit, proiectat de L\u00e1szl\u00f3 Sz\u00e9kely.
\"\"
\"\"
\"\"


1918<\/strong>
Capul \u0219i o m\u00e2n\u0103 a statuii femeii din “Monumentul Fidelit\u0103\u021bii” sunt retezate de demonstran\u021bi.

1921<\/strong>
La 20 februarie, apare foiletonul lui Otto Alscher \u201eConversa\u021bie Nocturn\u0103\u201c \u00een publica\u021bia \u201ePresa popular\u0103 \u0219v\u0103beasc\u0103\u201c. \u00cen el se refer\u0103 la statuia f\u0103r\u0103 cap a “Monumentului Fidelit\u0103\u021bii\u201d ca o prezen\u021b\u0103 at\u00e2t reala c\u00e2t \u0219i sureal\u0103.

1932<\/strong>
Statuia mutilat\u0103 este dus\u0103 \u00een Muzeul Banatului.

1935<\/strong>
Baldachinul neo-gotic al “Monumentului Fidelit\u0103\u021bii” este mutat la cimitirul eroilor.
\"\"


1974<\/strong>
Coloana Maria-Nepumuk este mutat\u0103 la locul ei ini\u021bial \u00een Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii.

2016<\/strong>
Reamenajarea Pie\u021bii Libert\u0103\u021bii. Timi\u0219orenii o numesc acum “Pia\u021ba Rosie”!
\"\"<\/p>\n\n\n\n


Bibliografie<\/strong>:

Eichler, Martin; Ciobotaru, Dan Leopold; Rill, Martin<\/strong> (Hrsg.): Temeswar \/ Timisoara – Eine Perle des Banats, M\u00fcnchen: Wort+Welt+Bild, 2010
Korodi, Helga<\/strong>: Sejurul scriitorului Otto Alschers \u00een Timi\u0219oara
Opri\u0219, Mihai; Botescu Mihai<\/strong>: Arhitectura istorica din Timi\u0219oara, Timi\u0219oara: Tempus, 2014
Weber, Richard<\/strong>: Temeswarer Chronik, Karlruhe 2009. Manuscris, pus la dispozi\u021bie de fiica lui, Dr. Isolde Weber<\/strong>. Publicat \u00een Banater Bibliothek 19, Hrsg. Landsmannschaft der Banater Schwaben e.V., M\u00fcnchen 2019<\/p>\n\n\n\n

Vederi po\u0219tale vechi din colec\u021biile lui Richard Weber<\/strong> \u0219i Dr. Walter Stahli<\/strong>
Fotografii actuale: Erhard A. Berwanger<\/strong>
Traducere: Angela Berwanger<\/strong>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Imagini vechi \u0219i noi, \u00eempreuna cu tabelul cronologic, informeaz\u0103 despre istoricul pie\u021bei. Datele cronologice referitoare la Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii provin \u00een principal din lucrarea lui Richard Weber \u201eCronica Timi\u0219oarei\u201c. \u00cen decursul timpului Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii \u0219i-a schimbat de mai multe ori numele: […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":34,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/184"}],"collection":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=184"}],"version-history":[{"count":26,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/184\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":491,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/184\/revisions\/491"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/34"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=184"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=184"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=184"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}