{"id":426,"date":"2020-08-27T18:45:56","date_gmt":"2020-08-27T18:45:56","guid":{"rendered":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/?p=426"},"modified":"2020-10-31T21:47:19","modified_gmt":"2020-10-31T21:47:19","slug":"cronica-teatrului-din-timisoara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/?p=426&lang=ro","title":{"rendered":"Cronica teatrului din Timi\u0219oara"},"content":{"rendered":"\n

Palatul Culturii din Pia\u021ba Victoriei \u00een care se g\u0103sesc Teatrul Na\u021bional, Opera precum \u0219i Teatrul German \u0219i Maghiar are o istorie zbuciumat\u0103 \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVIII-lea.

1746<\/strong>
La Timi\u0219oara \u00eencep spectacole de teatru \u00een limba german\u0103 cu comedian\u021bi ambulan\u021bi.

1767<\/strong>
\u00cen cl\u0103direa magistratului s\u00e2rbesc, pe locul unde actual se afl\u0103 liceul Nikolaus Lenau, se construie\u0219te o sal\u0103 de teatru.

1776<\/strong>
Cl\u0103direa magistratului s\u00e2rbesc se extinde \u0219i este amenajat\u0103 pentru spectacole de teatru. Teatrul \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te aici un sediu permanent.

1795<\/strong>
Sub supravegherea judec\u0103torului ora\u0219ului, Ignaz Koppauer, fosta cl\u0103dire a magistratului s\u00e2rbesc este transformata \u00eentr-un adev\u0103rat teatru.

22 noiembrie<\/em>: Deschiderea teatrului \u00een cl\u0103direa reconstruit\u0103 a magistratului s\u00e2rbesc.

1807 \u2013 1808<\/strong>
Datorit\u0103 succesului remarcabil al teatrului, cl\u0103direa se dovede\u0219te \u00een cur\u00e2nd prea mic\u0103. Se face pentru prima dat\u0103 propunerea construc\u021biei unei cl\u0103diri mai mari. Din cauza multor dificult\u0103\u021bi planul nu este pus \u00een aplicare.

1868<\/strong>
Se \u00eenfiinteaz\u0103 un consor\u021biu care sub conducerea primarului Karl K\u00fcttel \u00eencepe construc\u021bia unei cl\u0103diri noi pentru un teatru, o sala de festivit\u0103\u021bi (Reduta) \u0219i un hotel. Finan\u021barea se asigur\u0103 par\u021bial printr-o emisiune de ac\u021biuni.

1871<\/strong>
26 septembrie<\/em>: Se pune piatra de temelie a noului teatru. Costurile cresc extrem de mult din cauza dificult\u0103\u021bilor \u00een construc\u021bie, cl\u0103direa trebuind ridicat\u0103 pe 1600 de piloni. Societatea pe ac\u021biuni Theater-Redoute-und-Hotel AG procur\u0103 fondurile necesare la o banc\u0103 austriac\u0103, \u00d6sterreichische Bodenkreditanstalt (viitorul proprietar). Construc\u021bia teatrului se execut\u0103 \u00een stil eclectic, dup\u0103 planurile architec\u021bilor vienezi Ferdinand Fellner d.J. \u0219i Hermann Helmer.
\u00centre anii 1870 \u0219i 1913 biroul de arhitectur\u0103 Fellner & Helmer construie\u0219te mai mult de 40 de teatre \u00een Europa, de la Hamburg p\u00e2n\u0103 la Odesa. \u00cen Rom\u00e2nia aceia\u0219i arhitec\u021bi au construit teatre la: Ia\u0219i \u00een 1896; Oradea \u00een 1900 \u0219i Cluj-Napoca \u00een 1906.
Ultimul este \u201eWiener Konzerthaus\u201c \u00een anul 1913.

\"\"
https:\/\/en.wikipedia.org\/wiki\/Fellner_%26_Helmer<\/a>

1872<\/strong>
27 aprilie<\/em> Se s\u0103rb\u0103tore\u0219te terminarea funda\u021biei. \u00cen timpul vizitei sale la Timi\u0219oara intre 5 \u0219i 7 mai<\/em> \u00eemp\u0103ratul Franz Joseph I acord\u0103 societ\u0103\u021bii Theater-Redoute-und-Hotel AG permisiunea denumirii teatrului cu numele s\u0103u. Astfel teatrul prime\u0219te denumirea Teatrul Franz-Joseph, iar Reduta este denumita dup\u0103 printul mo\u0219tenitor Rudolf.

1875<\/strong>
12 ianuarie<\/em>: Festivitate de deschidere a Redutei, o sala mare de bal \u00een noul teatru. Construc\u021bia cl\u0103dirii noului teatru este terminat\u0103. Cl\u0103direa ad\u0103postea \u0219i un Grand Hotel, un restaurant luxos \u0219i o cafenea. Dup\u0103 tratative \u00eendelungate noul teatru se inaugureaz\u0103 \u00een 22 septembrie<\/em> cu o piesa maghiar\u0103.

\u00cen 25 septembrie<\/em> are loc primul spectacol \u00een limba german\u0103.\"\"
\"\"

1880<\/strong>
\u00cen 30 aprilie<\/em> un incendiu devastator distruge p\u00e2n\u0103 la temelie noua cl\u0103dire a teatrului. Proprietarul teatrului \u201e\u00d6sterreichische Bodenkreditanstalt\u201c pl\u0103nuie\u0219te s\u0103 construiasc\u0103 \u00een locul cl\u0103dirii distruse de incendiu, o casa de credit. Dup\u0103 tratative anevoioase ora\u0219ul ob\u021bine aprobarea pentru achizi\u021bionarea cl\u0103dirii distruse.

1881<\/strong>
\u00cen 15 septembrie<\/em> magistratul ora\u0219ului hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 achizi\u021bioneze teatrul distrus de incendiu \u0219i s\u0103-l reconstruiasc\u0103 dup\u0103 planurile biroului de arhitectur\u0103 Fellner & Helmer.

1882<\/strong>
12 decembrie<\/em>: Inaugurarea festiv\u0103 a teatrului reconstruit cu un spectacol \u00een limba maghiar\u0103.

15 decembrie<\/em>: Deschiderea spectacolelor \u00een limba german\u0103.\"\"
\"\"

1887<\/strong>
Teatrul din Timi\u0219oara este na\u021bionalizat \u0219i trece sub conducerea Teatrului Na\u021bional din Budapesta, care impune ca din octombrie p\u00e2n\u0103 \u00een ianuarie reprezenta\u021biile sa fie \u00een limba maghiar\u0103, iar din februarie p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie \u00een limba german\u0103.

1888<\/strong>
\u00cen teatru se introduce iluminatul electric.

1898<\/strong> La cererea primarului Carol Telbisz comisia de administra\u021bie or\u0103\u0219eneasc\u0103 hot\u0103r\u0103\u0219te \u00een 20 noiembrie<\/em> ca \u00een teatru reprezenta\u021biile s\u0103 aib\u0103 loc numai \u00een limba maghiar\u0103. <\/p>\n\n\n\n

1899<\/strong>
\u00cen 27 martie<\/em> compania german\u0103 de teatru \u0219i-a luat r\u0103mas bun de la publicul pl\u00e2ng\u00e2nd cu piesa \u201eRisipitorul\u201c a autorului austriac Ferdinand Raimund.

1919<\/strong>
\u00cen 7 august<\/em> pe scena teatrului are loc primul spectacol \u00een limba rom\u00e2n\u0103, cu piesa \u201eInstitutorii\u201d de Otto Ernst (Schmidt), jucat\u0103 de arti\u0219ti de la Craiova. https:\/\/www.mixcloud.com\/teatru-radiofonic\/otto-ernst-schmidt-institutorii-1996\/<\/a>

\"\"
\"\" <\/p>\n\n\n\n

1920<\/strong>
\u00cen 4 iunie<\/em> se semneaz\u0103 tratatul de la Trianon \u00een urma c\u0103ruia circa doua treimi din Banat \u0219i Timi\u0219oara sunt atribuite Regatului Rom\u00e2niei.

\u00cen 5 octombrie,<\/em> dup\u0103 unele \u00eent\u00e2rzieri, se deschide stagiunea \u00een limba rom\u00e2n\u0103.
\u00cen 30 octombrie<\/em>, dup\u0103-amiaza la ora 5 cl\u0103direa teatrului ia foc. Doi pompieri \u00ee\u0219i pierd viata \u00een timpul stingerii incendiului. Hotelul, sala redutei \u0219i o parte din costume \u0219i decoruri sunt salvate. Dup\u0103 relatarea ziarului \u201eTemesvarer Zeitung\u201c \u201edin toat\u0103 cl\u0103direa au r\u0103mas doar fa\u021bada \u0219i logia, iar \u00een interior cele patru ziduri; \u00een rest totul a fost distrus\u201c.

1921<\/strong>
22 mai:<\/em> Ansamblul de teatru \u201eIda-G\u00fcnther\u201c \u00eencepe reprezenta\u021bii \u00een limba german\u0103 cu piesa \u201eMaria Stuart\u201c de Friedrich Schiller.

1922<\/strong> O conferin\u021ba \u00een prim\u0103rie cu participarea consiliului ora\u0219ului \u0219i a unor exper\u021bi din afaceri \u0219i finan\u021be decide \u00een 9 octombrie<\/em> s\u0103 reconstruiasc\u0103 teatrul pe vechiul loc.

1923<\/strong>
\u00cen 15 iulie<\/em> \u00eencep lucr\u0103rile de reconstruc\u021bie a teatrului, dup\u0103 planurile arhitectului bucure\u0219tean Duiliu Marcu, un admirator al arhitectului preferat al lui Mussolini, Marcello Piacentini.

1928<\/strong>
15 ianuarie<\/em>: Teatrul reconstruit este terminat \u0219i \u00ee\u0219i poate deschide por\u021bile.

13 mai<\/em>: Deschiderea festiv\u0103 a teatrului ora\u0219ului cu un spectacol al Teatrului Na\u021bional din Craiova. \"\"
\"\" <\/p>\n\n\n\n

1928 \u2013 1933<\/strong>
Fa\u021bada teatrului nefiind distrus\u0103 de incendiu r\u0103m\u00e2ne deocamdat\u0103 \u00een mare m\u0103sur\u0103 neschimbat\u0103.

\u00cen anii 1934 p\u00e2n\u0103 \u00een 1936 s-a construit noua sal\u0103 mare \u0219i actuala fa\u021bad\u0103 principal\u0103. \u00cenaintea fa\u021badei istorice a teatrului conceput\u0103 de Fellner & Helmer se amplaseaz\u0103 o blenda din travertin \u00een stilul unui arc de triumf, iar ferestrele orientate spre Pia\u021ba Victoriei sunt \u00eenchise. Sala \u0219i fa\u021bada se construiesc \u00een stil neobizantin, cu unele ornamente Art Deco.\"\"
\"\" <\/p>\n\n\n\n

1935<\/strong>
15 noiembrie<\/em>: Spectacol de deschidere festiv\u0103 a unui teatru german de turneu din Sibiu, cu piesa lui Friedrich Schillers \u201eWilhelm Tell\u201c.

1945<\/strong>
14 octombrie<\/em>: Se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 un teatru permanent \u00een limba rom\u00e2n\u0103.

1946<\/strong>
30 martie<\/em>: Printr-un decret se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 la Timi\u0219oara Opera Rom\u00e2n\u0103.

1949<\/strong>
Decembrie<\/em>: Cu ocazia a 200 de ani de la na\u0219terea lui Johann Wolfgang von Goethe, liceul german mixt organizeaz\u0103 o serbare Goethe. Piesa principala este \u201eEgmont\u201c.

1953<\/strong>
1 ianuarie<\/em>: Se \u00eenfiin\u021beaz\u0103 o sec\u021bie german\u0103 a Teatrului de Stat Timi\u0219oara.

27 iunie<\/em>: Spectacol de deschidere a sec\u021biei germane a Teatrului de Stat \u00een fosta sala festiva, Reduta. Sunt disponibile 100 de locuri.
\u00cenfiin\u021barea Teatrului Maghiar de Stat din sec\u021bia maghiara a Teatrului de Stat.

1956<\/strong>
August<\/em>: Ministerul Culturii hot\u0103r\u0103\u0219te \u00eenfiin\u021barea Teatrului de Stat German ca institu\u021bie independenta. Sec\u021bia germana a Teatrului de Stat Rom\u00e2n devine \u0219i administrativ un teatru independent.\"\"
\"\"

1989<\/strong>
20 decembrie<\/em>: De pe balconul cl\u0103dirii, Timi\u0219oara este declarat\u0103 primul ora\u0219 liber din Rom\u00e2nia, ini\u021biind astfel pr\u0103bu\u0219irea dictaturii comuniste din Rom\u00e2nia.

2003<\/strong>
Reconstruc\u021bia fa\u021badei principale conform proiectului Fellner & Helmer este discutat\u0103 controvers, dar refuzat\u0103 de factorii de decizie. \u00cen final se g\u0103se\u0219te un compromis. P\u0103r\u021bile laterale ale fa\u021badei \u00een stil renascentist se descoper\u0103, iar ferestrele se deschid. \u00cen mijloc r\u0103m\u00e2ne construc\u021bia discutabila a lui Duiliu Marcu. \"\"

2020<\/strong>
Discu\u021biile pentru o reconstruc\u021bie complet\u0103 a fa\u021badei continu\u0103.


Bibliografie<\/strong>

Baciu, Claudiu<\/strong>: Academia Militara 1941-2011, https:\/\/www.bucurestiivechisinoi.ro\/2011\/11\/academia-militara-1941-2011\/<\/a>
Heinz-Kehrer, Stefan:<\/strong> Das deutsche Theater \u00een Temeswar im 18. und 19. Jahrhundert, 1746 -Typoskript
Opri\u0219, Mihai<\/strong>; Botescu Mihai<\/strong>: Arhitectura istorica din Timi\u0219oara, Timi\u0219oara: Tempus, 2014
Weber, Richard<\/strong>: Temeswarer Chronik, Karlruhe 2009. Manuscris, pus la dispozi\u021bie de fiica lui, Dr. Isolde Weber<\/strong>. Publicat \u00een Banater Bibliothek 19, Hrsg. Landsmannschaft der Banater Schwaben e.V., M\u00fcnchen 2019

Vederi po\u0219tale vechi din colec\u021biile lui Erhard A. Berwanger<\/strong> , Dr. Walter Stahli<\/strong> \u0219i Richard Weber<\/strong>. Fotografii actuale: Erhard A. Berwanger<\/strong>. Traducere: Angela Berwanger<\/strong>. <\/p>\n\n\n\n

<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Palatul Culturii din Pia\u021ba Victoriei \u00een care se g\u0103sesc Teatrul Na\u021bional, Opera precum \u0219i Teatrul German \u0219i Maghiar are o istorie zbuciumat\u0103 \u00eencep\u00e2nd din secolul al XVIII-lea. 1746 La Timi\u0219oara \u00eencep spectacole de teatru \u00een limba german\u0103 cu comedian\u021bi ambulan\u021bi. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":420,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/426"}],"collection":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=426"}],"version-history":[{"count":27,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/426\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":488,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/426\/revisions\/488"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/420"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=426"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=426"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/temeswar-timisoara.net\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=426"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}